Tabloul „Călugărul la malul mării” (1808) al lui Caspar David Friedrich înfățișează o siluetă solitară în fața unui peisaj marin vast și sălbatic. Ca răspuns la Revoluția Industrială, pictura subliniază puterea incontrolabilă a naturii și modul în care aceasta reflectă gloria divină. Prin îmbinarea armonioasă a pământului, mării și cerului în nuanțe de albastru închis și negru, compoziția evocă un sentiment de neliniște, în care granițele dintre elemente se estompează, iar orizontul rămâne jos, creând o atmosferă modernă și unitară.
































